8 expresii românești și originea lor

8 expresii românești și originea lor

Întâlnești zi de zi, foarte multe expresii românești pe care te-ai obișnuit să le folosești. Te-ai întrebat vreodată ce povești stau la originile lor și de cât timp s-au împământenit în limbajul nostru cotidian?

Pentru a veni în întâmpinarea curiozității tale, übers ți-a pregătit o listă cu 8 expresii românești pe care te-ai obișnuit să le folosești și 8 povești scurte despre originile lor:

1. „În al nouălea cer” – Atunci când ai o zi foarte bună, cu siguranță este una din expresiile care iți sunt cel mai la îndemână pentru a-ți exprima bucuria. Această sintagmă provine din credința populară care spune că cerul este format din mai multe bolte. Legenda spune că în boltele cele mai de sus ajung doar cei fericiți, de unde și expresia deja consacrată.

2. „Dacă tăceai, filozof rămâneai” – sau, mai elegant spus, Tăcerea este de aur!  Expresia a fost folosită pentru prima oară în opera filozofului antic Boethius – „Mângâierile filozofiei”. Acesta a ajuns în temniță pentru că a spus lucruri care nu au fost pe placul regelui.

3. „Muncă de Sisif” – Zicala este utilizată în limbajul cotidian, când cineva are de făcut o muncă în zadar. Sisif este regele care a fost pedepsit pentru nesupunere de către Zeus. Pedeapsa? Să urce un deal din infern, având în spate o stâncă foarte grea. De fiecare dată când ajungea în vârf, stânca aluneca, iar Sisif trebuia să reia munca la nesfârșit.

4. „A întors-o ca la Ploiești“ – Folosești această expresie atunci când ai de a face cu un interlocutor care are o schimbare bruscă de atitudine sau un comportament schimbător. Originea acestei sintagme provine din faptul că trenurile de la București care mergeau spre Ardeal erau oprite în gara din Ploiești, iar locomotiva era cuplată la celălalt capăt al garniturii iar ultimul vagon devenea primul. Astfel, călătorii trăiau o senzație de nesiguranță, ca și cum trenul se întorcea la București.

5. „A freca menta“ – Nu de puține ori auzim această expresie despre cei cărora le cam place să piardă timpul. Ceea ce este posibil să nu știi este că „a freca menta“ era în trecut o meserie. Acum un secol și jumătate, cei care vroiau să facă un ban, de obicei copiii, frecau cu mentă mesele boierilor din cârciumi, pentru a le da un miros plăcut.

6. „Nici în clin, nici în mânecă“ – Dacă vrei să spui cuiva că nu ai nicio legătură cu o persoană, situație, ect, cu siguranță vei apela la această sintagmă. Expresia este una străveche: în Transilvania, țăranii obișnuiau să spună „în mânec” când urcau cu carul un deal și „în clin”, când coborau. Atunci când se opreau, carul nu era nici „în clin”, nici „în mânec”.

7. „A face capul calendar“ – Această expresie iți vine în minte atunci când cineva insistă cu o mulțime de informații. În vechime, calendarele conțineau foarte multe cifre, date astronomice, istorice, geografice care nu puteau fi reținute cu ușurință.

8. „A nimerit orbul Brăila“ – Poate că și tu ai spus aceste cuvinte unui prieten care se găsea în impas și avea nevoie de sprijin pentru a persevera. Există două explicații pentru această expresie. Prima ar fi că Brăila este un oraș așa de bine organizat, încât nu te poți pierde prin el. A doua explicație ar putea fi găsită în asemănarea fonetică dintre Brăila și alfabetul Braille.

Vorbim, scriem, ne exprimăm. Inițiem o conversație sau dăm o replică. De multe ori, ne concentrăm doar asupra mesajului și nu ne îndreptam atenția către originea sau înțelesul expresiilor pe care le folosim.

De aceea, credem că un demers prin care iscodim tainele din spatele celor mai consacrate zicale românești este unul care ne permite să apreciem mai bine frumusețea limbii noastre.

Sperăm că ți-a plăcut articolul nostru și ți-am trezit curiozitatea de a descoperi și alte povești ce se ascund în spatele expresiilor cel mai des folosite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.